Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Prezentare generală
Comuna Chișlaz
0
ha
SUPRAFAȚĂ
0
LOCUITORI
0
GOSPODĂRII
0
ȘCOLI
Așezare geografică
Comuna Chișlaz este situată în partea de nord a județului Bihor, cuprinsă între paralele 47°13’ – 47°19’ latitudine nordică și între meridianele 22°10’ – 22°20’ longitudine estică. Teritoriul comunei are o suprafață de 78 km /p și este străbătută de șoseaua națională DN nr. 19 Oradea-Marghita, pe o distanță de circa 14 km. Limita vestică a comunei este satul Sărsig
Istoric
Atestările documentare ale satelor comunei Chişlaz sunt cuprinse în Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania volumul I şi II, autor Coriolan Suciu.
Satul Chişlaz/Vámosláz, apare prima dată în anul 1213 cu numele de Villa LAZDI, când Ioachim l‐a învinuit de furt pe Keva. Alte consemnări, 1217 LAZDU, 1255 LAZ, iar în perioada 1291-‐1294 apare sub denumirea de LAZZ.
În anul 1692 apare menţionat sub denumirea de KISS LAZA: KISLAZ. Pocluşa de Barcău apare în 1213 în registrul de la Oradea cu numele de PUCLUSTELEUC. Între anii 1692 şi 1828 apare sub denumirea POKLOS TELEK, iar în anul 1851 în lucrarea lui Fenyes Elek apare sub denumirea de POKLOSTELEK.
Satele Sânlazăr si Chiraleu sunt consemnate pentru prima dată în documentul – Socotelile de dijmă -‐ ale Episcopiei din Oradea. Aici figurează şi satul Mişca şi încă un sat cu numele SANUCI, care exista atunci în apropierea satului Mişca şi care apoi a dispărut.
Satul Chiraleu, ungureşte KYRALY apare în perioada 1291-‐1294 sub denumirea de Villa KYRALY. Satul Mişca ungureşte MICSKE, este menţionat pentru prima dată în anul 1255 sub denumirea MIKCHE.
Satul Sărsig, ungureşte SÁRSZEG apare ca fiind atestat in 1490 cu numele de SARZEG. Majoritatea datelor legate de istoria satului Chişlaz provin din cărţile bisericeşti, de la preoţi şi alţi oameni luminaţi ai satului.
Date demografice
Comuna Chișlaz, este compusă din șapte sate. Alături de centrul de comună Chișlaz, întâlnim satele Mișca, Chiraleu, Hăucești, Poclușa de Barcău, Sărsig și Sânlazăr.
Numărul total al populației comunei în 2010 a fost 3.210 persoane, ceea ce reprezintă 0,54% din totalul populației județului Bihor.
Majoritatea locuitorilor, aproximativ o treime trăiesc în satul Mișca, celelalte două treimi se împart între centrul de comună și celelalte sate.
Privind într‐o perspectivă istorică pe parcursul a ultimului deceniu vom sesiza schimbări în evoluția populației comunei chiar dacă diviziunea între satele componente rămâne pe parcursul acestei perioade aproximativ egale.
La sfârșitul secolului al XIX-‐lea numărul populației comunei se ridică la 3.979 locuitori, cel mai ridicat număr al populației avându-‐l satul Mișca iar cel mai mic sat fiind Hăucești.
Încă de la sfârșitul secolului XIX incepe o tendință de creștere a numărului populației comunei, atrasă într-‐o măsură mai mare de localitatea Mișca, stabilizându‐se până la mijlocul secolului XX.
În anul 1966 se înregistrează deja a scădere semnificativă a populației, până la sfârșitul secolului XX, când tendința de scădere se temperează.
Imediat după schimbarea regimului din 1989 numărul populației comunei este de 3747 persoane iar în 2010 ajunge la 3210, scăzând cu 537 de persoane, adică cu 14,33 procente.
În anul 2009, s‐au înregistrat 42 persoane care au plecat cu domiciliul (inclusiv în străinătate) din comună şi 61 de persoane care şi-au stabilit domiciliul în comuna Chișlaz. Raportat la 1.000 de locuitori, rata stabilirilor de domiciliu în comuna Chișlaz, în anul 2009, este de 18,8‰, superioară ratei plecărilor cu domiciliu, de 12,9‰, înregistrându-‐se un spor migrator pozitiv. La începutul anilor 90 sporul migrator a fost unul negativ, tendința inversându‐se în anul 1995, când numărul sosirilor în domiciliu depășește prima dată cea a plecărilor.
Sporul migrator pozitiv nu reușește însă să compenseze sporul natural.
Structura pe sexe a populaţiei comunei relevă preponderenţa populaţiei feminine, din totalul populației comunei Chișlaz de 3210 persoane, procentul bărbaților este de 49,2% iar a femeilor de 50,8%.
Raportul de feminitate este de 103,4%, ceea ce înseamnă la 104 persoane de sex feminin revin 100 de persoane de sex masculin, la 1 iulie 2010.
Aşadar, denotă o structură pe sexe a populaţiei destul de echilibrată la nivel de comună.
Pe grupe mari de vârstă, 15,7 % persoane reprezintă categoria copiilor, cu vârsta până în 14 ani, 65,0% persoane sunt adulți de vârstă activă, cuprinsă intre 15 şi 64 de ani, iar 19,3% sunt persoane vârstnice, având 65 de ani sau peste, conform datelor la 1 iulie 2010. Această structură reliefează o populaţie mai îmbătrânită din punct de vedere demografic decât cea a județului Bihor, unde procentele sunt 15,9% 0-‐14 ani, 69,7% 15‐64 ani respectiv 14,4% 65 de ani și peste.
Prezenţa fenomenului de îmbătrânire demografică de la nivelul populaţiei comunei se poate observa în primul rând cu ajutorul piramidei vârstelor. Comparativ cu anii 1990 respectiv 2002, forma piramidei vârstelor s‐a modificat, baza micşorându-‐se, iar vârful piramidei mărindu‐se. Acest lucru se traduce prin reducerea numărului de populație tânără de la 628 persoane în 1992 la 468 persoane în 2002 exprimat în procente populația de sub 14 ani a scăzut de la 17,7% în 1992 la 14,95 în 2010.
Analizând structura demografică actuală a comunei sunt două mari generații “lipsă”, cea a generației 45‐49 de ani și copii acestora de 5‐9 ani. Populaţia comunei Chișlaz poate fi caracterizată cu ajutorul indicatorilor statistici demografici.
Gradul de îmbătrânire al populaţiei este de 1230,2‰, însemnând că la 1.000 de persoane tinere cu vârsta de până la 14 ani revin aproximativ 1230 persoane vârstnice cu vârsta de
65 ani sau peste. Comparativ cu gradul de imbătrânire a populaţiei la nivel de judeţ, de 1109,6‰, municipiul înregistrează un nivel semnificativ mai ridicat al acestui indicator. Faţă de anii 1992 și 2002, in 2010 se înregistrează un grad de îmbătrânire mai ridicat, ceea ce denotă de scăderea numerică a populaţiei tinere (0‐14 ani), în raport cu cea vârstnică (65 de ani şi peste).
Nivelul școlarității populației din comuna Chișlaz este una de nivel scăzut și mediu, majoritatea populației (66,5%) fiind absolvent de gimnaziu, școală profesională sau liceu.
Procentul de 5,5% al celor fără nici o școală absolvită, fiind ceva mai ridicat decât media națională de 1,8%. Este însă relativ ridicat procentul de 25% al absolvenților de școală elementară (18%), comparativ cu media națională de 5,77%. Procentul absolvenților de studii superioare in este de 1,9%, media națională fiind de 7,05%.
Locuire
În anul 2010 fondul locativ al comunei Chișlaz cuprinde 1508 locuinţe, reprezentând 2,1 persoane pe locuință. Evoluția fondului locativ a comunei pe parcursul secolului trecut a fost în continuă creștere până în anul 2002,de atunci este constant.
Creșterea continuăa fondului locativ a fost urmată până în anul 1966 și de creșterea continuă a numărului populației, după care fondul locativ crește în continuare în timp ce numărul populației scade.
În 1880 în comuna Chișlaz erau 678 locuințe și o populație de 3066 (4,5 per/locuință), numărul acestora crescând până în 1966, când sunt înregistrate 1189 locuințe și o populație de 5294 persoane (4,5 pers/locuință). După această dată fondul locativ crește, în 2010 ajungând la 1508 locuințe, populația scade la 3210 persoane, înregistrând astfel 2,13 persoane /locuință. În perioada 2002-‐2010, fondul locativ al comunei a scăzut cu 1 de locuinţă.
Relieful și vegetația
Relieful acestei comune este variat cu aspect de luncă și câmpie montană. Este străbătut de o rețea hidrografică formată din mai multe ape curgătoare, precum râul Barcău, valea Albă, valea Fancica, valea Tria și valea Ghepișului.
Cele mai impotante atracții turistice naturale o reprezintă apele termale din Chişlaz, provenită din cele două puțuri existente pe teritoriul comunei. Această bogăţie a subsolului comunei Chişlaz a fost pusă în evidenţă cu ocazia forajelor executate în perioada 1962‐1976.
Totuşi în comuna Chişlaz funcţionează un ştrand cu apă termală, însă serviciile oferite de acest ştrand nu corespund cerinţelor turiştilor mai exigenţi, ele sunt utilizate mai
ales de localnici, fără a fi exploataţi la potenţialul lor turistic,deşi apele minerale şi termale constituie o resursă deosebită pentru turismul curativ şi de sănătate.
Compoziția și calitatea solurilor este influențată de condițiile de relief și în comuna
Chișlaz: în câmpia piemontană cu drenaj favorabil sa format solul numit brunargiloiluvial, care este gleizat (reducerea oxizilor de fier) moderat din cauza umidității.
În microdepresiuni, unde apa se adună și stagnează un timp îndelungat solurile sunt serios afectate de exces de apă. Astfel se formează solul gleic.Pe porțiunile înclinate s‐a declanșat o eroziune de intensitate moderată.
La aceste locuri argila s‐a spălat în profunzime iar a rămas pe loc silicea coloidală formând solul brun luvic. Pe pantele cu înclinare puternică spălarea particulelor de sol de către apă este atât de intensă încât s‐au format eridosoluri, care uneori prezintă eroziune de adâncime și alunecări stabilizate.
Solul și resursele subsolului
Solul este un strat afânat, moale și friabil de la suprafața scoarței pământești, care împreună cu atmosfera din jur constituie mediul de viață al plantelor; suprafața
pământului. Este format din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii.
Este un sistem foarte dinamic, care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru desfăşurarea activităților umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor.
Compoziția și calitatea solurilor este influențată de condițiile de relief și în comuna Chișlaz: în câmpia piemontană cu drenaj favorabil sa format solul numit brun argiloiluvial, care
este gleizat (reducerea oxizilor de fier) moderat din cauza umidității.
În microdepresiuni, unde apa se adună și stagnează un timp îndelungat solurile sunt serios afectate de exces de apă. Astfel se formează solul gleic. Pe porțiunile înclinate s‐a declanșat o eroziune de intensitate moderată. La aceste locuri argila s‐a spălat în profunzime iar a rămas pe loc silicea coloidală formând solul brun luvic.
Pe pantele cu înclinare puternică spălarea particulelor de sol de către apă este atât de intensă încât s‐au format eridosoluri, care uneori prezintă eroziune de adâncime și
alunecări stabilizate.
Printre resursele subsolului pe teritoriul comunei Chișlaz se numără apele termale și petrolul. Existența apelor termale a fost pusă în evidență cu ocazia forajelor executate în 1962-‐1976. Trei dintre cele 81 de foraje din zonă sunt situate pe raza comunei Chișlaz (unul la Chiraleu și două la Chișlaz).
Apele sunt in principal ape bicarbonate – sodopotasice și se remarcă participarea foarte redusă a sulfaților la mineralizarea acestor ape, fenomen prezent în cazul apelor, care pot fi considerate stagnante.
În subsolul comunei Chișlaz se găsesc și bogate zăcăminte de hidrocarburi, făcând parte din zăcămintele de țiței ce se succed în subsolul satelor Sântimreu, Sâniob, Poclușa de Barcău, Mișca, Poiana, Bogeiu și Abram pe o lungime de 25 km.
Țițeiul scos de sondele instalate pe teritoriul comunei este trimis prin conducte la Marghita, de unde este transportat la rafinăriile depetrol din țară.
Biodiversitatea
Biodiversitatea este reprezentată de către variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale şi a complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifica şi diversitatea ecosistemelor. Biodiversitatea zonei, unde se află comuna Chișlaz este reprezentată de silvostepă în zona de câmpie, care în prezent este ocupată în cea mai mare parte de culturi agricole, pajişti secundare, plantaţii de salcâm. Zona pădurilor de foioase este alcătuită din păduri de cer cu carpen şi cer cu stejar şi gorun, în alternanţă cu pajişti secundare şi culturi agricole.
Etajul pădurilor de foioase este reprezentat de păduri de stejar, de cer cu gorun, de gorun
cu carpen, ulm, frasin. Vegetaţia intrazonală şi azonală e reprezentată de vegetaţia de luncă, vegetaţia de sărătură pe areale umede şiarenicolă pe nisipuri. Vegetaţia dealurilor piemontane şi a teraselor este puternic diversificată din cauza factorilor termici şi hidrici diferenţiaţi în funcţie de expoziţia versanţilor.
Pe podul teraselor şi pe versanţii slab înclinaţi apare gârniţa şi cerul iar la contactul cu rama montană pe interfluvii şi mai cu seamă pe versanţi puternic însoriţi apar cenoze de amestec ca cerul şi gorunul. Tot în această microregiune găsim şi pâlcuride fag în amestec cu gorunul, carpenul, ulmul, frasinul. Pâlcurile de fag cresc pe povârnişurile nordice şi estice sau pe văile umbroase.
Vegetaţia predominantă este cea caracteristică câmpiei şi dealurilor, sunt prezente numeroase specii ocrotite atât floristice cât şi faunistice. Pădurile din această regiune sunt populate cu cerb, căprior, mistreţ, râs, veveriţă, fazan etc. În silvostepă se întâlnesc popândăul, orbetele, hârciogul, bizamul şi în exemplare rar, dropia.
În zona dealuroasă apele aparţin zonei lipanului, cleanului şi scobarului. În silvostepă se remarcă rozătoarele, iar pădurile sunt populate cu căprior, cerb, mistreţ, veveriţă, jder, fazan. Zonele umede sunt locuri preferate pentru specii rare de păsări: stârcul, barza neagră, acvila ţipătoare mică, milanul negru, şoimul dunărean.
Stratul de arbuşti este de obicei slab dezvoltat și este format din păducel, lemn cănesc, măceş, corn, sânger, porumbar, pinul cerbului. Numeroase specii de plante sunt ocrotite cum ar fi sângele voinicului, laleaua pestriță.ursului.
Însă datorită acţiunii antropice, vegetaţia din această regiune este limitată la mici suprafeţe, de obicei pe terenuri care nu pot fi folosite în agricultură. Pe alocuri, în lunci, se mai păstrează suprafeţe cu cenoze naturale primare, grupate în asociaţii higrofile şi mezofigrofile.
Agricultura
Suprafaţa fondului funciar a comunei Chișlaz totalizează 7.205 hectare, din care 87.2% reprezintă terenuri agricole şi 12.8% terenuri neagricole. Din cele 6.281 hectare de teren agricol, 68.3% sunt reprezentate de teren arabil, 16.8% sunt pășuni, 13,9% sunt fânețe, 1,7% vii și pepiniere viticole.
Din anul 1990 structura suprafeţei comunei Chișlaz nu s‐a modificat semnificativ. Se observă că terenului arabil ocupă ponderea cea mai însemnată din totalul terenului agricol al comunei, fiind extinse de asemenea și păşunile şi fâneţele.
Comuna Chișlaz are un caracter agrar mixt, având spaţii agricole asociate (arabil, păşuni, fâneţe, livezi și vii), structură mozaicată, în concordanţă cu varietatea condiţiilor de mediu.
Acest tip de peisaj rural cuprinde pe lângă suprafeţe extinse de ternarabil cu culturi de porumb, grâu, secară, cartof şi plante tehnice şi areale mai restrânse păşuni, fânațe vii şi livezi.
Peisajului agrar mixt îi corespunde o mare varietate de tipuri de aşezări rurale, după mărimea demografică şi fizionomia vetrelor.
Terenul arabil este cultivat în comuna Chișlaz în principal cu porumb, grâu, secară, floarea
soarelui, sfeclă de zahăr, legume şi cartofi.
Comparativ cu structura suprafețelor agricole din județul Bihor, comuna Chișlaz arată o structură mai specifică zonelor de șes, procentul terenului arabil fiind preponderent (68,3% comparativ cu 62%) având insă și un teren mai extins de pășuni și fânețe.
Terenul arabil este cultivat în comuna Chișlaz în principal cu porumb, grâu, secară, floarea
soarelui, sfeclă de zahăr, legume şi cartofi.
Rețeaua hidrografică
Apele comunei Chișlaz aparțin bazinului hidrografic al Crișurilor, având o suprafață totală de 14860 km2 și o lungime de 5785 km, din care lungimea sub‐bazinului Barcăului, al cărui afluenți sunt pârâurile din comună, este 134 km. Apele aflate pe teritoriul bazinului sunt administrate și verificate periodic de Administrația Bazinală de Apă Crișuri Oradea.
În anul 2010 au fost monitorizate 57 de cursuri de apă și 5 canale pe 97 de secțiuni de monitorizare.
Dintre râurile amintite numai Barcăul și Valea Bistra sunt monitorizate periodic de către Administrația Bazinală de Apă Crișuri Oradea. Starea râului Barcău este verificată la 3 secții de monitorizare diferite: Suplacu de Barcău, Marghita și Parhida.
Datele din anul 2009 arată că starea ecologică și chimică a râului Barcău era moderată, fiind de calitatea III (calitate medie pe o scală de la I. la V.).
Râul Bistra are totcalitatea IIIl la Chiribiș, față de secțiunile mai înalte, unde calitatea este foarte bună (I). În ambele cazuri principalii factori de poluare sunt poluanți toxici specifici de origine naturală.
Barcăul este colectorul principal al apelor din această zonă cu o densitate a reţelei hidrografice de 0,38 km/km 2. Direcţia de scurgere a Barcăului este de la est la vest urmărind căderea generală a reliefului. Principalul afluent al Barcăului pe partea dreaptă este Valea Sânicolau, direcţia sa de scurgere este nord-est, sud-vest, iar afluenţii de pe partea stângă sunt pâraiele Almăşel, Ghepişul şi Danţa.
Caracteristicile râului Barcău:
Cursul apei râului Barcău apare foarte variat; meandre, braţe părăsite, succesiuni de locuri mai joase cu stagnări de ape. Toate acestea îl caracterizează ca fiind un râu lent şi îmbătrânit. Valea este asimetrică cu malul drept abrupt şi cel stâng prelung, efect al acţiunii din trecut al râului de a-şi forma terasa numai pe partea stângă. Prin caracteristicile sale hidrografice Barcăul este un râu foarte capricios cu oscilaţii mari de debite şi nivele, atât în cursul unui an cât şi pe o perioadă mai îndelungată. În timpul unui an volumul maxim scurs este în general primăvara, când se scurge circa 40% din volumul anual. Volumul minim de apă scurs este în timpul verii. Pe la începutul toamnei se scurge în medie 7 – 14 % din volumul anual.
Factorii naturali şi cei sociali-economici locali aduc modificări însemnate, astfel apa din Barcău prezintă un grad destul de mare de poluare, datorită unor reziduuri al rafinăriei de la Suplacul de Barcău. La sfârșitul secolului XIX. apa râului Barcău a fost deviat printr-un canal la Moara de cereale. Moara a funcţionat cu apa Barcăului până în anul 1950. În anul 1940 a fost pus în funcţiune un generator de curent electric, de unde au primit energie electrică şi locuitorii din satul Sâniob. În anul 1970 a fost executat un dig de apărare împotriva inundaţiilor pe ambele maluri. Peste râul Barcău este un singur pod în această zonă. Lungimea podului este de 25 m, iar lăţimea de 5 m, tonajul fiind 250 tone. Podul este construit din beton armat.
Valea Sânicolau se formează în câmpia înaltă subcolinară. Primăvara prezintă ape mari ce provoacă înmlăştinări, pentru regularizarea cursului şi preîntâmpinarea inundaţiilor a fost canalizată în cursul mijlociu.
Debitul lor este redus, mai ales în timpul verii când firul apei abia acoperă valea. În timpul primăverii, o dată cu topirea zăpezii, debitul lor crește și se revarsă provocând mari pagube pentru fânețe. Debitul cel mai mare dintre ele îl are Valea Vânătorului (Corbenilor), care își adună apele de pe o suprafață mai mare. Cursul său este destul de întortocheat pe teritoriul satului Sacalasău Nou, după ce a coborât de pe munte. În zona sa superioară, valea are forma literei V și formează mai multe praguri de o frumusețe ce reține ochiul vizitatorului. Dintre acestea merită a fi amintite pragurile de la ”Baraj” și cel de la ”Cetățuia”, unde apa și-a dantelat cursul de-a lungul mileniilor, șlefuind și scobind în bolovanii mari de granit. În această porțiune, cursul apei este mai rapid și foarte zgomotos, asemănător celui de la Cazane pe Dunăre.
La locul numit ”Baraj” a fost construit un baraj artificial pentru reținerea apei. De aici se pompa în bazinul de lângă cimitir, iar din acest bazin era condusă la Derna și folosită de uzina prelucrătoare și de către populație. O dată cu construirea unui nou bazin de apă situat pe culmea dinspre Budoi, pe culmea ”Remetea” și a stației de pomparea apei pe Valea Bistriței s-a renunțat la vechiul sistem de alimentare cu apă care avea o lungime de 8 km, preferându-l pe cel nou a cărui lungime era de numai 4 km și cu un debit mai ridicat.
Cultură
Alături de atracţiile naturale, atracţiile antropice au şi ele o importanţă deosebită în dezvoltarea potenţialului turistic din comuna Chişlaz. De exemplu locurile religioase, bisericile, monumentele istorice, artele populare şi obiceiurile tradiţionale. În comuna Chişlaz există două biserici importante, fiecare cu o istorie îndelungatăşi aspect fermecător.
Biserica reformată din Mişca atrage atenţia vizitatorilor cu compoziţia sa gotică elegantă.
Contrafortul este ataşat la arcadele construite în secolul XIV impreună
cu geamurile mici. Coiful cu balcon şi pinaclu a fost adăugat turnului medieval cel mai probabil în secolul XVII. Mobilierul interior a fost creat în secolul XVIII. Cealaltă biserică a satului Mișca este cea romano-‐catolică Sf. Maica lui Isus, construită în 1754 de către arhitecții bazilicii din Oradea existând o asemănare între cele două biserici. Biserica din Mișca are un altar unic în regiune fiind construit din lemn.
Pe lângă bisericile vestite ale comunei situl arheologic de la Mişca, Fântâna Sasului ar putea fi o potenţială locaţie turistică a zonei datorită faptului că datează încă din secolul II şi IV. În privinţa atracţiilor culturale-‐etnografice este important de menţionat formaţia de dans popular de la Mişca, Görböc, având o renume internaţională şi casa veche în satul Chiraleu.
Pe lângă acestea la Mișca se organizează în fiecare an Festivalul Zilele Comunelor din Nordul Bihorului.
Majoritatea datelor legate de istoria satului Chişlaz provin din cărţile bisericeşti, de la preoţi şi alţi oameni luminaţi ai satului. De-‐a lungul anilor, biserica şi şcoala au contribuit la păstrarea identităţii locale și implicit naționale, având rolul de a educa și de a asigura continuitatea tradițiilor și a culturii dezvoltate pe aceste meleaguri.
Entitățile culturale reprezentative pentru comuna Chișlaz sunt căminele culturale existente, respectiv așezămintele culturale aflate în construcție. Căminele găzduiesc periodic manifestări culturale, concerte de muzică, spectacole de proză și poezie, serbările copiilor din localitate, cu ocazia diverselor aniversări (8 martie, începutul şi sfârșitul anului şcolar, zilele satului, ziua națională.
De asemenea, în localitate există o bibliotecă comunală cu program de lucru zilnic.
Învățământ
In comuna Chișlaz constă din 2 unități de învățământ. Acestea reprezintă în total 21 de săli de clasă și cabinete în care se pot desfășura activități educaționale, și 3 laboratoare
școlare. În comună există și grădinițe, însă nu funcționează nici un colegiu tehnic, liceu sau școală specială.
În 2009 s‐au înscris în total 265 de elevi la cele două unități. Aceasta înseamnă, că numărul elevilor pe o sală de clasă este 13. În același timp comuna stă bine și la capitolul numărului calculatoarelor în școli. Școlile din Chișlaz dispun de 44 de calculatoare, ceea ce înseamnă că numărul elevilor pe un calculator este 6, semnificativ mai mic decât în celelalte comune din zonă.
În comună funcționează și patru biblioteci, din care una este bibliotecă publică
Turism
După cum am văzut comuna Chișlaz dispune de o resursă naturală unică, și de numeroase atracții antropice care ar putea fi valorificate în scopuri turistice.
Aceste resurse sunt însă exploatate într-‐o măsură foarte mică. Infrastructura turistică a satelor comunei este aproape inexistentă. Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică în comuna Chișlaz nu există nici o unitate de cazare oficială, implicit nici un loc în unitățile de cazare (hoteluri, campinguri, moteluri, vile turistice, tabere pentru copii). Astfel nu avem date statistice oficiale nici despre numărul turiștilor sosiți iIn
comună.
Turismul este o activitate prin care se poate valorifica foarte uşor resursele (naturale şi cele culturale) ale unei comunităţi, contribuind la dezvoltarea localităţii şi la bunăstarea localnicilor. Principalele tendinţe ale turismului în România arată că în fiecare an se constată o creştere a numărului turiştilor inregistraţi în unităţile de cazare, turiştii din străinătate fiind cei care contribuie în cea mai mare măsură la această creştere.
Deși în comuna Chișlaz turismul nu are tradiție, satele comunei datorită pe de o parte așezării lor geografice favorabile și a dispun de câteva elemente naturale, dar și antropice care ar putea reprezenta atracții pentru vizitatori și ar putea fi valorificate în scopuri
turistice.
Cele mai impotante atracții turistice naturale o reprezintă apele termale din Chişlaz, provenită din cele două puțuri existente pe teritoriul comunei. Această bogăţie a subsolului comunei Chişlaz a fost pusă în evidenţă cu ocazia forajelor executate în perioada 1962- ‐1976.
Totuşi în comuna Chişlaz funcţionează un ştrand cu apă termală, însă serviciile oferite
de acest ştrand nu corespund cerinţelor turiştilor mai exigenţi, ele sunt utilizate mai ales de localnici, fără a fi exploataţi la potenţialul lor turistic.